Cultura ecologica a morcovului

Morcovul (Daucus Carota Sativus) este cunoscut de peste 3000-4000 de ani si a fost raspandit de greci si romani in celelate tari din Europa..

Primele forme cultivate au fost obtinute de olandezi in sec. XVII. Soiurile valoroase de azi au fost obtinute in secolul trecut de catre Vilmorin.

In lume se cultiva 750 000 ha cu o productie medie de 24 tone/ha. Productii remarcabile se obtin in Austria si Olanda – 52 tone/ha si Italia 49 tone/ha.

Morcovii fac parte din categoria de alimente alcalinizante. Consumul de morcovi corecteaza tendinta spre acidoza a organismului.

Morcovii din soiul De Nantes contin, in principal zaharuri simple, usor asimilabile de catre organismul uman, si reprezinta o densitate nutritiva ridicata, datorita continutului mare in vitamine si bioelemente.

In acelasi timp, morcovii contin si 0,78% celuloza, importanta prin proprietatile de retentie a apei, de schimb cationic si nu in ultimul rand, de peristaltismul intenstinal. Morcovi se remarca prin continutul in provitamina A.

Morcovii au importante proprietati curative: tonic, remineralizant, antianemic, factor de echilibru in digestie, cicatrizant gastric, cicatrizant al ranilor, diuretic, depurativ, fluidifiant biliar, vermifug, creste imunitatea naturala, antioxidant, favorizeaza cresterea lactatiei, et.

Morcovii nu trebuie sa lipseasca din alimentatia noastra zilnica. Radacinile se consuma in stare cruda si preparata. Radacinile se pot pastra 5-6 luni.

Cultura morcovului este simpla si se preteaza la mecanizare.

Soiurile recomandate in cultura ecologica sunt Chantenax Red Core; De Nantes; Nantes -3 TipTop.

Tehnologia de cultura

 Conditii pedoclimatice

  • prefera soluri usoare luto nisipoase, bine mobilizate;
  • conditiile climatice din Romania asigura productii sigure cantitativ si calitativ.

Plantele premergatoare

Pregatirea terenului

  • toamna se desfinteaza cultura premergatoare, se discuie, se niveleaza, si se face o aratura la  20- 30 cm;
  • toamna sau primavara devreme se executa grapatul perpendicular pe aratura, maruntirea si modelarea solului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm, cu AMFS 4,5 + U 650, iar pe suprafete mici manual.

Semanatul

  • schema plantare: 70 x 35 x 35
  • densitate intre plante pe rand: 3,5 – 4,5
  • densitati: 650 – 800 mii plante/ha
  • necesar samanta la ha: 5-6 kg/ha
  • data semanatului: 1-20 III (cultura de vara); 15 VI- 10 VII (cultura toamna)

Fertilizarea

  • morcovi se cultiva dupa culturi fertilizate organic;
  • nu se aplica compost sau gunoi la morcovi pentru a nu se ramifica radacinile;

Combaterea bolilor si daunatorilor

  • combaterea bolilor (fainarea, mana, putregaiul) se ecuta cu: zeama bordeleza + sulf moiabil 0,3% + 0,3% (tratamente preventive repetate)
  • combaterea daunatorilor se face in modul urmator: se seamana morcovii in amestec cu 300 g/ha coriandru pentru a se combate nematozii morcovului;

Irigarea culturii

  • irigarea se face dupa semanat pentru a se asigura conditii optime de umiditate necesare rasaririi plantelor si se iriga de 5-6 ori, in perioada ingrasarii radacinilor, cu norme de 400-600 metri cubi/ha

Lucrarile de intretinere

  • se executa tavalugitul culturii cu tavalugul neted in agregat cu o grapa usoara;
  • se executa o prasila oarba in cazul formarii crustei sau in cazul aparitiei buruienilor;
  • prasitul mecanic de 3 ori si manual de 1-2 ori, pentru afanarea solului si distrugerea buruienilor, inclusiv bilonarea (plug de bilonat)
  • raritul manual se executa cand radacinile au grosimea unui creion, pentru a se putea valorifica pe piata; se lasa o distanta de 4-5 cm intre plante pe rand.

Recoltare

  • se face cand radacinile au atins forma si marimea specifica soiului;
  • se executa cu dislocatorul de radacinoase (DLR-2), se aduna pe brazde, se decoleteaza si se livreaza in depozite, silozuri sau spatii frigorifice;
  • se evita expunerea la soare, vant sau inghet;
  • recoltarea incepe la 50-60 de zile de la rasarit la culturile de vara (din iunie), cand au diametrul de 2 cm; se sorteaza in legaturi de 5-7 radacini. In acest caz productia este de 20 tone/ha
  • recoltarea la culturile tarzii (infiintate ca si culturi succesive dupa ridichi de luna, salata, ceapa verde,  la sfarsitul lui iunie), urmareste obtinerea radacinilor pentru pastrare peste iarna; se recolteaza in luna octombrie. Productia este de peste 30 tone/ha
  • resturile vegetale ramase pe sol se composteaza;

Sursa: gazetadeagricultura.info

Vegan chilli

Acestă retetă picantă conține pe langa ardei iute sau chilli o mulțime de legume și nu dezamăgește în privința aromelor. Serviți-l cu orez sau cartofi pentru o cină sățioasă.

Vegan chilli

Recipe by DragosCourse: Retete
Porții

4

porți
Timp de pregătire

15

minutes
Timp de gătit

45

minutes
Calorii

367

kcal
Glucide

22

g
Grăsimi

10

g
Carbohidrați

48

g
Prorteine

12

g

Acestă retetă picantă conține pe langa ardei iute sau chilli o mulțime de legume și nu dezamăgește în privința aromelor. Serviți-l cu orez sau cartofi pentru o cină sățioasă.

Ingredients

  • 3 linguri de ulei de măsline

  • 2 cartofi dulci, curățați și tăiați în bucăți medii

  • 2 lingurițe de boia dulce

  • 2 lingurițe de chimen măcinat

  • 1 ceapă, tocată

  • 2 morcovi, tocați

  • 2 frunze de țelină, tocate

  • 2 căței de usturoi, zdrobiți

  • 1-2 lingurițe praf de chilli sau boia iute(în funcție de cât de iute vă place)

  • 1 linguriță de oregano uscat

  • 1 lingură piure de roșii

  • 1 ardei roșu, tăiat în bucăți

  • 800g de roșii tocate cubulețe

  • 400g cutie fasole neagră, scursă

  • 400g cutie fasole albă, scursă

  • felii de lămâie, guacamole, orez si coriandru pentru servire

Directions

  • Încălziți cuptorul la 200C / 180C. Puneți cartoful dulce într-o tavă de copt și stropiți peste 1½ linguri de ulei, 1 linguriță de boia dulce și 1 linguriță de chimen măcinat. Amestecați totul foarte bine, astfel încât toate bucățile să fie acoperite cu condimente, condimentați cu sare și piper, apoi lăsați-le timp de 25 de minute în cuptor, până când sunt rumenite.
  • Între timp, încălziți uleiul rămas într-o cratiță mare la foc mediu. Se adaugă ceapa, morcovul și țelina. Le căliți timp de 8-10 minute, amestecând din când în când până se înmoaie, apoi zdrobiți usturoiul și le lăsați pe foc pentru înca 1 min. Adăugați restul de condimente uscate și piure-ul de roșii. Amesteca bine tot și mai lasăle pe foc încă 1 min.
  • Adăugați ardeiul roșu, roșiile tocate și 200ml apă. Din momentul în care a început să fiarbă, fierbeți timp de 20 de minute. Includeți fasolea și lăsațil pe foc încă 10 minute înainte de a adăuga cartoful dulce. Condimentați după gust, apoi serviți cu o felie de lămâie, guacamole, orez și coriandru.

Notes

  • Se va păstra, într-un recipient etanș în congelator, timp de până la trei luni.

Pentru a-l face într-un slow cooker

Încălziți uleiul într-o tigaie mare la foc mediu. Se adauga ceapa, morcovul si telina. Gatiti timp de 8-10 minute, amestecand din cand in cand pana se înmoaie, apoi zdrobiti usturoiul, includeți bucatile de cartof dulce si gatiți încă 1 min. Adăugați toate condimentele uscate, oregano și piure-ul de roșii, gătiți timp de 1 min, apoi puneți-l în slow cooker.

Adăugați ardeiul roșu și roșiile tocate. Amestecați totul bine, apoi gătiți timp de 5 ore. Se adaugă și se amestecă fasolea și se fierbe încă 30 de minute până la 1 oră. Condimentați după gust și serviți cu o felie de lămâie, guacamole, orez și coriandru.

Vegani vs. Omnivori

Avem o vagă idee de ce înseamnă și totuși mintea ne este inundată instant de o serie de întrebări:

  • Este mai sănătos?
  • Mai poți sta pe canapeua mea de piele?
  • Mai putem merge la un restaurant normal?

A început să fie din ce în ce mai comun, invităm o prietenă la cină doar ca să aflăm că și-a schimbat stilul de viață. Cuvântul vegan apare în discuție, care poate ne blochează puțin, și nu stim ce să credem.

Avem o vagă idee de ce înseamnă și totuși mintea ne este inundată instant de o serie de întrebări:

  • Este mai sănătos?
  • Mai poți sta pe canapeua mea de piele?
  • Mai putem merge la un restaurant normal?

Într-o lume plină de reviste și blog-uri despre sănătate și reclame pentru săli de fitnes, din ce în ce mai mulți oameni vor să afle mai mult despre nutriție și ce diete sunt mai sănătoase. Oriunde ați merge, nimeni nu poate scăpa fară să audă de fenomenul din ce în ce mai întalnit – “Sunt vegan”, Din acest motiv cred că ar fi mișto să dezbatem subiectul Vegani vs. omnivori în această postare.

Ce înseamnă vegan?

ce nu mananca veganii

Vegan – este o persoană care urmează o dietă ce nu conține nimic de origine animală. Asta se traduce în mâncare fără nici un fel de carne, fără peste, fără lactate sau ouă, practic o dietă bazată pe fructe si legume. Se diferențiază de vegetarieni deoarece, în general, aceștia mănânca totuși lactate si ouă. De asemenea veganii se abțin și de la orice alte produse ce ar putea avea proveniența animală, precum mierea sau haine din piele.

Dacă ne uităm puțin în trecut, în 2008, 0,5 % din populația Americii era vegană, adică aproximativ un milion de persoane, iar conform unui sondaj efectuat în 2014 acest procent a crescut la 2,5%. Conform statisticilor, femeile sunt cei mai mari fani ai veganism-ului, reprezentând 75% din cei 2.5%.

Numărul oamenilor care mănâncă și carne, este în mod clar mai mare ca a celor vegani, dar stim că cel mai concentrat număr de vegani se află in Israel unde aproximativ 5% din populație este vegană.

Nemâmcând nici un fel de produse provenite de la animale, veganii, au un stil de viață asemănător cu cel al erbivorilor.

Erbivorii sunt animale care se hrănesc exclusiv cu plante, ca de exemplu: cai, vaci, girafe sau drăgălașele căprioare.

Ce este un omnivor?

Majoritatea persoanelor care mănâncă carne, nu mănâncă doar carne precum carnivorii. Persoanele care mănâncă carne sunt în general omnivori, ceea ce înseamnă că mănâncă atât carne cât și plante.

Termenul de omnivor vine din latină de la cuvintele omni (“tot” sau “de toate felurile”) si vorare (care înseamnă “a devora”), deci în esență, omivorii sunt dispusi să mănânce orice, atâta timp cât le face papilele sa zâmbească.

În general oamenii sunt încadrați în categoria omnivor, dar unele persoane consideră că oamenii au un nivel optim de sănătate (sau cum ne place nouă să zicem “Sunt sănătoși tun!”) când au o dietă care seamănă cu cea a erbivorilor.

De ce o dietă vegană?

Veganii spun adesea că urmează această dietă datorită beneficiilor pe care aceasta o aduce sănătății corpului lor sau că sunt motivați de partea etică ale acestei ideei.

Nu o să vorbim despre etică aici, dar suntem curioși de diferențele, legate de sănătate, dintre vegani si omnivori.

Ce diferente legate de sănătate pot fi observate în funcție de dieata urmată?

diferente corporale vegani vs omnivori

Veganii tind să fie mai slabi. Într-un studiu efectuat pe circa 40.000 de adulți din ambele categorii, persoanele care includ carnea in dieta lor, au în general un BMI (index corporal) mai ridicat. Vegetarienii sunt la mijloc, iar veganii îl au cel mai scăzut.

Conform unui studiu realizat în Finlanda, unii cercetători consideră că un regim vegan poate ajuta la tratarea artritei. De asemenea veganii tind să aibă mai puține probleme cu hipertensiunea, în comparație cu vegetarienii sau omnivorii. De asemenea, veganii, par să aibă un risc metabolic mai scăzut de a avea probleme cardiace sau accidente vasculare.

Toate pleacă de la consumul de carne?

proces mancare procesata

Problema nu pare sa fie cu carnea ci mai degraba legată de calitatea acesteia. Cercetări mai recente au observat că problemele cardiace nu sunt legate în mod direct cu carnea roșie sau grăsimile saturate, așa cum se vehicul, ci mai degrabă cu cărnurile procesate. Bazat pe un studiu efectuat pe 1.25 milioane de oameni, consumul de carne procesată, nu simplu – carne roșie, a fost associat cu un risc ridicat de artrita coronariană.

Din punct de vedere evolutionist, mâncatul de carne, practicat de omnivori, pare a fi motivul din spatele creierului mai mare și mai performant al oamenilor. Acesta este rezultatul unui consum mai ridicat de proteine, asociat consumului de carne.

Asociația Nutrițională Americană (ADA) spune că proteinele din plante pot acoperii și chiar depașii necesarul de proteine, și că o dieta omnivoră doar crește numărul de surse din care un om își poate asigura sursa de proteine, incluzând aici proteine de origine animală.

Desigur că proteinele sunt foarte importante atât pentru sănătatea oaselor, cât si pentru masa musculară a corpului. Un studiu a demonstrat că femeile care au mâncat carne au avut o masa musculara mai ridicată comparativ cu cele care au ținut un regim vegetarian, deși consumul de proteine a fost același.

Este o dietă vegană mai sănătoasă ca una omnivoră?

Putem vedea că exista cu siguranța beneficii de a avea un regim alimentar vegan, dar în același timp putem observa că există un deficit în această dietă.

Unul din aceste deficite este vitamina B-12, deoarece nu există nici un fel de plantă care să aibă o cantitate semnificativă din aceasta vitamină. Veganii le pot obține totuși, dar pentru asta vor trebuii să consume suplimente alimentare precum vitaminele cu un procent ridicat de vitamina B-12, sau alimente fortificate cu vitamine, precum laptele de soia sau anumite cereale.

Aciduri grase Omega-3, de asemenea foarte dificil de găsit intr-o dietă vegană, dar ce poate fi absorbit prin consumul de suplimente pe bază de alge.

Cum veganii au nevoie de suplimente pentru a le asigura necesarul nutriționl, putem spune că a fi vegan nu este natural, dar asta nu înseamna ca este nesănătos.

Ce dietă asigură o viață mai lungă?

În acest moment probabil vă întrebați ce dietă asigură o viață mai lungă. Pentru această informație ne-am uitat la Okinawa. Regimul alimentar din Okinawa este asociat în general cu sănătatea și longevitatea. Insulele Okinawa au cea mai mare concentrație de centenari din lume (centenar – o persoană care are 100 sau mai mult de 100 de ani).

okinawa japonia

Un arhipelag situat la câteva sute de chilometrii de coastele Japoniei, Okinawa, are o populație de 1.3 milioane de oameni, din care 740 sunt centenari.

Deși, recent, dieta acestora a început ușor să se schimbe datorita globalizării și a altor factori preucum lanțurile de fast food, dieta tradiționala din Okinawa este compusă din cantități mari de carbohidrați pe bază de plante. Deși sunt în principiu vegani, oamenii din Okinawa mănâncă carne la ocazii speciale, de obicei porc și cantități mici de pește săptămânal.

Acest lucru nu demonstrează neapărat că mâncatul de produse animale în cantități mici este vital mai sănătos, dar demonstrează că o dietă optimă poate exista, fără a devenii complet vegan.

Cu acestea spuse, multe organizații de sănătate spun ca dietele vegane bine planificate, sunt sănătoase, nutritiv adegvate și pot oferi beneficii în prevenirea și tratarea unor probleme de sănătate.

Indiferent de ce preferințe alimentare ai, putem spune clar că poți avea un stil de viață sănătoas fie că urmezi sau nu o dietă vegană.

Esti? Sau, te-ai gândi vreodată să devi vegan? De ce da? De ce nu? Asteptăm răspunsurile voastre în secțiunea de comentarii de mai jos.

Salată de casraveți cu iaurt

O salata de castraveti cu iaurt, super cremoasa si gustoasa. Aceasta reteta vegana este perfecta pentru pranz sau pentru o cina usoara datorita continutului slab de carbohidrati. Este o salata racoritoare, perfecta pentru zilele mai calde!

Este o salată răcoritoare, perfectă pentru zilele mai calde! 🙂 Intotdeauna castraveții au fost printre primele alegeri pe listele veganilor și a nonveganilor deopotrivă, și motivele nu sunt puține.

Rețeta pentru salată de castraveți cu iaurt

Nr. Portii

2

portii
Timp de preparare

10

minutes
Calorii

104

kcal

O salată de castraveți cu iaurt, super cremoasă și gustoasă. Această rețetă vegană este perfectă pentru pranz sau pentru o cină ușoară datorită conținutului slab de carbohidrați.

Ingredients

  • 5 castraveți medii, tăiați felii

  • ½ ceapa roșie, tăiată julienne

  • 2 căței de usturoi mărunțiți

  • 3 Linguri iaurt vegan (neîndulcit) sau iaurt de capra

  • 1 Lingură de otet alb

  • 2 lingurițe de mustar Dijon

  • 1 linguriță de miere sau sirop de arțar

  • 2 Linguri de mărar proaspăt, mărunțit

  • sare & piper

Directions

  • Intr-un bol mic, amestecă iaurtul sau iaurtul vegan, oțetul, mustarul, mierea, mărarul și usturoiul.
  • Amestecă bine și condimentează cu sare si piper după gust.
  • Tăiați castraveții în felii subțiri.
  • Tăiați ceapa în stil Julienne
  • Toarnă dressingul peste castravetele feliat si ceapa și amestecă.

Salata de castraveți este potrivită pentru persoanele care urmeaza diete sau direcții alimentare stricte, cum sunt: dietele keto, diete paleo sau diete fară gluten. In plus, rețeta este una simplă și rapidă, perfectă pentru cei cu timp limitat pentru gătit!

Dacă vă hotarâți să încercați această rețetă de salată de castraveți cu iaurt, nu uitați să ne spuneți părerea voastra în comentariile de mai jos! De asemenea, suntem curiosi dacă ați preparat acest fel de mâncare ca masă principală, sau ați pregătit-o ca și o garnitură? Pofta buna!

Top cele mai valoroase fructe după conținutul de vitamine

O dietă sănătoasă conține, în mod obligatoriu, fructe. Puteți vedea un top al celor mai sănătoase fructe, care contribuie la menținerea sănătății.

Un consum mai mare de fructe este o modalitate excelentă de a îmbunătăți sănătatea generală și de a reduce riscul bolilor. Fructele sunt o sursă excelentă de vitamine și minerale esențiale și sunt bogate în fibre. Fructele oferă, de asemenea, o gamă largă de antioxidanți care stimulează sănătatea, inclusiv flavonoide, potrivit medicalnewstoday.com.

Consumul unei diete bogate în fructe și legume poate reduce riscul de a dezvolta boli de inimă, cancer, inflamație și diabet.

Iată o lită cu cele mai sănătoase fructe și conținutul lor de vitamine sau minerale.

Un studiu din 2014 a clasat fructele și legumele  după cantiatea de nutrienți și calorii reduse. Lămâia a fost în topul listei, urmată de căpșuni și portocală.

lamai

1. Lămâile conțin vitamina C și alți antioxidanți benefici pentru sănătate. Antioxidanții „spală” radicalii liberi din organism, care pot deteriora celulele și pot duce la diferite boli.

Cercetătorii consideră că flavonoidele din lămâie și din alte citrice au proprietăți antibacteriene, anticanceroase și antidiabetice.

Citricele, inclusiv lămâile, conțin componente active numite fitochimice, benefice pentru sănătate. Acestea includ: vitamina C, acid folic, potasiu, pectină, calciu, tiamină, riboflavină, niacin, vitamina B 6, acid folic, vitamina A.

2. Căpșunile au un conținut ridicat de apă, iar semințele furnizează o cantitate mare de fibre dietetice, potasiu. Căpșunile conțin multe vitamine și minerale sănătoase. De notat în special, ele conțin antociani, care sunt flavonoide care pot ajuta la stimularea sănătății inimii. Căpșunile și alte fructe de pădure colorate conțin, de asemenea, un flavonoid numit quercetin. Acesta este un compus natural antiinflamator. De asemenea, au calciu magneziu, potaiu, vitamina C, tiamină, riboflavină, niacin, folat, vitamina B 6 și K.

capsune
Portocale

3. Portocalele sunt printre cele mai bogate surse de vitamina C, cu un conținut mediu de 117% din valoarea necessară zilnică. Conțin, de asemenea, fibre, calciu, magneziu, potasiu, vitamina A, vitaminele B, inclusiv tiamina și acidul folic.

4. Lime. Ca și alte fructe citrice, fructele lime oferă o doză sănătoasă de vitamina C. De asemenea, beneficii similare pentru sănătate, proprietăți antibacteriene și antioxidante. Sucul unui fruct conține calciu, magneziu, potasiu.

lime
Grapefruit

5. Grapefruitul conțin flavonoide, care pot ajuta la protejarea împotriva unor forme de cancer, inflamații și obezitate. Grapefruiturile sunt fructe acide pline de vitamine și minerale. Conține fibre, calciu, magneziu, potasiu, vitamina C. Un studiu de revizuire sugerează că compușii numiți furanocumarine găsiți în grapefruit pot ajuta la protejarea împotriva stresului oxidativ și a tumorilor. Unele cercetări din această revizuire sugerează că furanocumarinele de grapefruit pot avea proprietăți anticanceroase, care pot fi deosebit de eficiente împotriva cancerului de sân, a cancerului de piele și a leucemiei.

6. Murele. Ca și alte fructe de pădure, murele conțin antociani. Murelele conțin multe semințe, deci au un conținut ridicat de fibre. Aceasta înseamnă că ele pot contribui la îmbunătățirea sănătății intestinului și a sănătății inimii. Conțin fibre, calcu, magneziu, potasiu și vitamina C.

mure
mere rosii

7. Merele fac o completare rapidă și ușoara la dietă. Se recomandă consumul cu tot cu coajă, pentru cele mai mari beneficii pentru sănătate. Merele sunt fructe cu conținut mare de fibre, ceea ce înseamnă că stimulează sănătatea inimii și ar putea contribui la scăderea în greutate. Pectina din mere ajută la menținerea sănătății intestinului. Conțin fibre, potasiu, calciu, vitamina C. Cercetările au arătat că există o legătură între consumul constant de mere și un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și diabet.

Merele au, de asemenea, niveluri ridicate de quercetin, un flavonoid care poate avea proprietăți anti-cancer. Un studiu a constatat că persoanele care au consumat mere întregi au fost cu 30% mai puțin susceptibile de a fi obezi.

8. Rodia. Mulți oameni consideră că rodia este o “super-hrană”. Ele sunt bogate în antioxidanți și polifenoli, care ajută la combaterea stresului oxidativ care poate provoca boli în organism. Se consumă cu semințe, pentru a beneficia de fibre. Conține fibre, potasiu, calciu, vitamina C, vitamina K.

rodie

Un studiu de revizuire cu privire la beneficiile de sănătate ale rodiilor sugerează că acestea au efecte antiinflamatorii și pot ajuta la protejarea împotriva bolilor legate de creier, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson. Aceasta se poate datora faptului că rodiile conțin niveluri deosebit de ridicate de polifenoli.

ananas

9. Ananasul este un fruct exotic care poate ajuta la reducerea inflamației și la creșterea țesutului sănătos. Conține un compus activ numit bromelain, pe care mulți oameni îl iau ca supliment alimentar din cauza potențialelor beneficii pentru sănătate. Bromelaina poate ajuta la reducerea inflamației nazale sau a sinuzitei.

Ananasul conține mangan, pe care corpul îl folosește pentru a forma oase și țesuturi. Conțone, de asemenea, fibre, potasiu, vitamina C, calciu.

10. Bananele sunt bogate în potasiu, care ajută organismul să controleze ritmul cardiac și tensiunea arterială. Sunt, de asemenea, o sursă bună de energie și pot ajuta la reglarea mișcărilor intestinului, la ulcer sau colită. Conțin proteine, calciu, magneziu, vitamina C.

banane
avocado

11. Avocado. Mulți oameni se referă la avocado ca super-aliment, datorită calităților lui hrănitoare. Avocado sunt bogate în acid oleic, o grăsime mononesaturate care ajută la scăderea nivelului de colesterol. American Heart Association spune ca menținerea nivelului de colesterol sănătos cu grăsimi sănătoase ar putea reduce riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.

Ca și bananele, avocadole sunt bogate în potasiu. Ele conțin, de asemenea, luteină, un antioxidant important pentru ochii și piele, fibre, calciu, magneziu, potasiu și vitamina C, folat, vitamina A și beta caroten.

12. Afinele pot oferi multe beneficii pentru sanatate. Ca și căpșunile, afinele conțin antocianină, un antioxidant puternic. Din acest motiv, acestea ar putea proteja împotriva bolilor de inimă, accident vascular cerebral, cancere și alte boli.

afine

Afinele conțin, de asemenea, pterostilbena, un compus care poate ajuta la prevenirea formării plăcilor în artere. Conțin fibre, calciu, potasiu, vitamina C.

Consumul de fructe oferă corpul vitaminele cheie, antioxidanții și fibrele dietetice, contribuie la îmbunătățirea sănătații și la reducerea riscul de inflamație, boli de inimă, cancer, obezitate și diabet.

Sursa: dcmedical.ro

Ce înseamnă “ecologic”?

Agricultura este absolut necesară pentru producția de alimente. Nu putem supraviețui fără ea, dar ne putem strădui să impactăm cât mai puțin posibil pământul. Mâncarea ecologică este hrană așa cum ar trebui să fie: fără alimente artificiale, cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor și trasabilitate deplină de la fermă la furculiță.

De ce mâncare bio?

Alimentele ecologice sunt produsul agriculturii ecologice; Cu alte cuvinte, un sistem de gestionare a pământului și a animalelor noastre care funcționează cu natura, ci nu împotriva acesteia.

Ecologic înseamnă întotdeauna:

  • Fără pesticide sau îngrășăminte artificiale
  • Standarde excepționale de bunăstare a animalelor
  • Nu există ingrediente modificate genetic (GM) sau furaje pentru animale
  • Fără utilizarea ca rutină a antibioticelor
  • Fără conservanți și culoranți artificiali

Doar pentru că este mai natural, nu înseamnă că agricultura ecologică nu trebuie controlată riguros. Pentru ca alimentele noastre să fie etichetate drept bio, trebuie să se respecte reguli stricte prevăzute de lege și să fie inspectate și certificate.

Fără pesticide!

Aproape 300 de pesticide sintetice pot fi utilizate în mod obișnuit în fermele non-organice. Agricultorilor ecologici li se permite doar 15 pesticide, toate derivate din ingrediente naturale, cum ar fi usturoiul și uleiul de cuișoare, și utilizate numai în circumstanțe foarte restrânse. Aproximativ 90% din fermierii ecologici certificați de nu folosesc deloc pesticide.

În schimb, folosesc în avantajul lor fenomene naturale; de exemplu, încurajarea gândacilor prădători care vor mânca afidele (insecte dăunătoare) din culturile noastre. Uneori este la fel de simplu ca plantarea legumelor un pic mai departe, astfel încât dăunătorii sau bolile nu se pot răspândi!

rosii bio in  sera ecologica

Bunăstarea animalelor

Organic este ștampila de aur a bunăstării animalelor – cele mai înalte standarde în jur, oferind animalelor o viață cât mai naturală și fericită.

Animale crescute în sistem ecologic înseamnă:

  • Că sunt cu adevărat libere să cutreiere, cu acces continuu în timpul zilei la pășuni ecologice curate
  • Au mai mult spațiu decât orice alt sistem, în interior și exterior
  • Se bucură de o dietă naturală bogată
  • Trăiesc în grupuri mai mici, reducând stresul
  • Nu trebuie să li se administreze antibiotice ca și rutină
  • Sunt ferite de mutilare: ex. porcii organici nu au niciodată dinții sau cozile tăiate.
oi pe munte

Protejarea planetei

Agricultura are un impact negativ pe planeta noastră. Datorită îngrășămintelor artificiale pe bază de azot, fermele sunt responsabile pentru aproximativ 50% din toate emisiile de oxizi de azot – iar solul fertil din lume (o resursă naturală finită) este sever degradat cu o rată de 24 de miliarde de tone pe an.

În loc de îngrășăminte artificiale, fermele organice folosesc rotația culturilor și plantarea însoțitoare. Fiecare teren este ciclizat prin diferite culturi de-a lungul timpului. Secvențele și combinațiile de plante sunt concepute pentru a menține solul în mod natural fertil, bine structurat și fără boli.

pamant ecologic

Solul din fermele organice conține de obicei cu aproximativ 50% mai multă materie organică – și susține peste 75% mai multă vegetație. Dacă agricultura ecologică ar fi o practică obișnuită în Romania, am putea compensa mult din emisiile curente de gaze cu efect de seră ale agriculturii.

Rai pentru faună

Multe pesticide artificiale nu omoară doar dăunătorul vizat; un procent ridicat din speciile de fluturi sau alte insecte care nu dăunăează culturilor este impactat de pesticide.

Agricultura ecologică sprijină biodiversitatea, oferind o mulțime de spații verzi. Există cu 50% mai multe animale sălbatice în fermele ecologice, formate cu 30% mai multe specii! Beneficiul este reciproc: granițele verzi și gardurile înfloritoare din jurul câmpurilor oferă un habitat pentru prădători, care ne întorc favoarea scoțând dăunătorii din culturile noastre.

Diferite din punct de vedere nutrițional

Unele cercetări de ultimă oră din ultimii ani au descoperit că alimentele ecologice sunt diferite din punct de vedere nutrițional față de cele crescute convențional.

  • Deoarece plantele trebuie să le producă pentru a combate dăunătorii, culturile organice conțin până la 68% mai mulți antioxidanți. Trecerea la fructe și legume ecologice ar putea oferi aceleași avantaje ca adăugarea a una sau două porții din cele „5 pe zi” recomandate.
  • Deoarece animalele fac mult efort, carnea organică are mai puține grăsimi saturate.
  • Laptele și carnea organică conțin acizi grași omega-3 cu 50% mai mult. Acestea sunt crescute atunci când animalele pasc pe trifoi.
  • Există 40% mai mult acid linoleic conjugat în laptele și lactatele organice, precum și niveluri mai mari de fier, vitamina E și carotenoizi.

Deoarece alimentele ecologice nu au voie să conțină conservanți artificiali, trebuie să ajungă mai repede pe rafturi; astfel mâncarea este livrată la ușa ta cu adevărat proaspăt venită din câmp.

Fructele si legumele in sarcina

De ce fructele si legumele sunt importante?

Avand substante nutritive esentiale si fiind bogate in fibre, fructele si legumele sunt o parte importanta din orice dieta sanatoasa, si cu atat mai mult nu trebuie sa lipseasca atunci cand esti insarcinata.

Vitaminele esentiale si mineralele din fructe si legume sunt:

  • beta carotenul, necesar cresterii si dezvoltarii celulelor si tesuturilor copilului, vederii, sistemului imun
  • vitamina C, esentiala pentru oasele si dintii copilului, precum si formarea de colagen la nivelul tesutului conjunctiv
  • potasiul, care ajuta la controlul tensiunii arteriale
  • acidul folic, care ajuta la prevenirea defectelor de tub neural si promoveaza o greutate sanatoasa la nastere

Continutul de fibre din fructe si legume aduce de asemenea beneficii, mentinand un tranzit normal intestinal. Aceasta ajuta la prevenirea constipatiei si hemoroizilor, doua probleme frecvente in sarcina.

Ce fructe si legume sunt benefice pentru sarcina?

Sunt foarte putine alimente din aceste categorii care nu sunt recomandate in sarcina. Iar atunci cand sunt interzise sau recomandate cu precautie este din cauza ca provoaca arsuri la stomac, balonare, diaree sau alte afectiuni digestive usoare. Insa niciunul nu iti pune sarcina in pericol.

Alegeri excelente de fructe:

  • caise
  •  afine
  •  cirese
  •  pepene galben
  •  grapefruit
  •  struguri
  •  guava
  •  mango
  •  papaya
  •  kiwi
  •  pere
  • ananas
  •  zmeura
  •  mure
  •  capsuni
  •  pepene verde

Alegeri excelente de legume:

Cat de multe fructe si legume trebuie sa mananci?

Un lucru este clar – fructele si legumele trebuie consumate zilnic. Portia indicata de specialisti este de 2 cesti de fructe si aproape 2 1/2 -3 de legume. Ce inseamna o ceasca? Avand in vedere ca nu toate legumele si fructele pot fi estimate in cesti, iata si cateva echivalente ale acestei masuri:

  • 1 ceasca de legume proaspete sau gatite taiate marunt
  • 2 cesti de legume cu frunze verzi
  • 1 ceasca de fructe proaspete, tocate marunt (ca la salata) sau din cele congelate ori la conserva
  • 1/2 ceasca de fructe uscate
  • 2 banane mici sau una mare
  • 1 fruct mediu sau mare (1 portocala mare, 1 para sau un  grapefruit mediu, 2 prune mari, 1/2 mar mare)
  • 1 ceasca cu suc de fructe 100%, suc de legume sau combinat

Pentru ca aportul nutritiv sa fie unul maxim, aceste fructe si legume trebuie combinate. Amesteca culorile legumelor in salate si alte mancaruri pentru a beneficia de cat mai multe substante nutritive o data.

Cel mai bine este ca legumele si fructele sa fie consumate proaspete, in stare naturala, dar la fel de bune sunt si cele congelate sau la conserva.

Sursa: ReginaMaia.ro

Budinca vegana de capsuni

Budinca de căpșuni vegane! Dacă căutați rețete ușoare de căpșuni, acest desert cu căpșuni este exact ceea ce cautati! Doar o mână de ingrediente pentru budinca de căpșuni cremoase, fără lactate!

Budinca vegana de capsuni

Nr. Portii

4

portii
Durata preparare

5

minutes

Budinca de căpșuni vegane! Dacă căutați rețete ușoare de căpșuni, acest desert cu căpșuni este exact ceea ce cautati! Doar o mână de ingrediente pentru budinca de căpșuni cremoase, fără lactate!

Ingredients

  • 3 căni de căpșuni, cu tulpinile eliminate

  • 1 cană cremă de nucă de cocos

  • 1/8 lingurita sare

  • 1/8 lingurita sare

  • 1/2 linguriță coajă proaspătă de tei

  • 1/2 linguriță coajă proaspătă de tei

Directions

  • Puneți toate ingredientele într-un blender și mixasiti până devine cremos și gros.
  • Împărțiți continutul în pahare sau boluri mici și puneți-l în frigider; se lasă să se răcească timp de ~ 1 oră.
  • Bucurați-vă așa cum este, sau deasupra cu căpșuni proaspete tocate

Nutritia bazata pe legume

Legumele proaspete sunt sărace în grăsimi, sare și zahăr, ceea ce le face o alegere excelentă pentru mâncare. Accesați secțiunea de rețete a acestui site pentru a descoperi modalități delicioase de a le gati.

Legumele furnizează energie, vitamine, minerale și fibre și există dovezi din ce în ce mai mari cum ca acestea ar oferii beneficii suplimentare pentru sănătate dintr-o serie de fitonutrienți.

Unele legume conțin niveluri mai mari de carbohidrați și sunt adesea numite legume amidonice. Acestea sunt de obicei rădăcini și tuberculi, cum ar fi cartofi sau porumbul dulce. Legumele amidonice au un nivel mai mare de energie (kilojoule) datorită conținutului de carbohidrați.

Alte legume sunt clasificate ca non-amidonice. Legumele non-amidonice tind să aibă un conținut mai mare de apă și sunt mai scăzute în energie, dar adesea mai bogate în vitamine și minerale.

Ar trebuii sa ținți ca jumătate din farfuria dumneavoastra pentru cină sa fie legumele și să alegeți o serie de legume diferite la culoare. Aproximativ un sfert din farfurie ar trebui să fie alimente amidonice pentru energie.

Fitonutrienți

Aceștia sunt compuși vegetali care apar în mod natural. Există mii de acești fitonutrienți diferiți în legume, de obicei în cantități mici. Plantele le produc pentru propria lor protecție împotriva insectelor sau bacteriilor, sub formă de pigmenți pentru fotosinteză (producție de energie) și aromă. Adesea sunt responsabili pentru culorile strălucitoare ale fructelor și legumelor, iar cercetările arată că acești compuși pot ajuta la reducerea riscului de boală și la promovarea sănătății. Exemple de fitonutrienți sunt licopenul în roșii, beta-carotenul în morcovi și glucozinolații în broccoli.

Nu există un singur fitonutrient magic care să poată fi izolat și transformat într-o tabletă zilnică! Cel mai bun efect provine din consumul unei mari varietăți de fitonutrienți ce apar în mod natural în alimentele vegetale.

Fitonutrienții pot acționa în diferite moduri de protectie inpotriva bolilor. Modurile de acțiune care sunt cercetate includ activitatea antiinflamatoare, stimularea apărărilor antioxidante ale organismului, modularea microflorei intestinale, scăderea colesterolului, combaterea bacteriilor și susținerea imunității organismului.

Spre deosebire de nutrienți (vitamine și minerale), nu s-au stabilit niveluri de aport dietetic recomandate pentru fitonutrienți.

Carbohidrați

181/5000Carbohidrații sunt un grup mare de compuși organici obținuți de plante. Exemple de carbohidrați sunt zaharurile, amidonul și celuloza. Acestia oferă organismului nostru energie.

  • Cartofii si napii conțin carbohidrați, se numesc legume amidonice și oferă energie organismului nostru.
  • Aproximativ un sfert din farfurie ar trebui să fie compus din alimente amidonice, legumele fără amidon ar trebui să constituie jumătate din farfurie.

Vitamine si minerale

Vitaminele și mineralele sunt substanțe naturale care se găsesc într-o gamă largă de alimente și sunt esențiale pentru menținerea unui corp sănătos. Oamenii de știință au definit cantități specifice zilnice necesare pentru o sănătate bună.

De ce sunt importante

Vitamina A stimulează creșterea celulelor noi, menține celulele sănătoase și poate ajuta vederea. Vitamina A se găsește în legume precum dovleac, morcovi, spanac și broccoli.

Vitamina B eliberează energie din alimente și este bună pentru sistemul nervos. Legumele verzi conțin Vitamina B.

Vitamina C este utilizată în repararea țesuturilor, ajută sistemul imunitar prin lupta împotriva infecției și ajută sănătatea în general. Vitamina C ajută, de asemenea, in absorbtia fierul din alimente. Pătrunjelul este o sursa excelenta de vitamina C, deasemena, cantități semnificative se gasesc în broccoli, varză de Bruxelles, varză, conopidă, spanac, ridichi, mazăre, fasole, sparanghel. Cartofii, napii, roșiile, ceapa verde, salata și prazul conțin și Vitamina C.

Vitamina K este benefica pentru sânge. Napii, broccoli, salata, varza, sparanghelul, teciul, mazărea și fasolea verde au Vitamina K.

Calciul este necesar pentru dinți sănătoși, oase, păr și unghii. Spanacul, patrunjelul, broccoli, telina, prazul, ceapa de primavara, varza si morcovii contin calciu.

Potasiul controlează mușchii și nervii și poate fi important în prevenirea hipertensiunii arteriale. Toate legumele conțin potasiu.

Fierul este esențial pentru globulele roșii, astfel încât oxigenul poate fi transportat în jurul corpului. Mâncați legume care conțin fier, cu legume care conțin vitamina C pentru a ajuta fierul să fie absorbit în organism. Spanacul, sfecla, pătrunjelul, prazul, broccoli și ciupercile sunt surse bune de fier.

Cum evitați pierderea de vitamine cand preparati și gatiti legumele

  • Lăsând coaja, deoarece conține vitamine, precum și fibre.
  • Folosind un cuțit ascuțit. Un cuțit care nu taie provoacă daune celulare care duce la pierderea vitaminei C.
  • Gătirea legumelor imediat ce sunt pregătite. Nu le înmuiați în apă, deoarece vitaminele solubile în apă (B și C) se vor pierde.
  • Folosind o cantitate mică de apă, sau de preferință, aburi. Economisiți apa de gătit și folosiți-o în supe, sosuri sau savurați ca pe o băutură.

Fibre

Fibrele menține sistemul digestiv sănătos, ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și scade riscul de boli de inimă și cancer. De asemenea, s-a descoperit că fibrele scad nivelul colesterolului prin reducerea reabsorbției colesterolului produs de organism pentru a ajuta digestia grăsimilor.

  • Toate legumele conțin niște fibre; unele mai mult decât altele. Legumele bogate în fibre sunt fasolea, mazărea, spanacul, fasolea verde, porumbul dulce, sfecla, varza, boabele de naunt, broccoli și varza de Bruxelles.
  • Morcovii, păstârnacurile, napii și cartofii au un tip special de fibre în pielea lor, astfel este bine să le speli si freci bine în loc să le decojiți.
  • Pregătiți și gătiți legumele corect pentru a-și păstra valorile nutritive și fibrele valoroase. Lasă coaja când este posibil.
  • Legumele care aparțin familiei de varză (varză, conopidă, napi, suedezi și varză de Bruxelles) conțin compuși care pot fi buni in protejezarea împotriva cancerului.

Asigurativa doza de fitonutrienti, fibre, vitamine si minerale comandand legume proapspete si sanatoase de pe Legume Pe Bune Shop – Magazinul de legume direct de la profucatorii locali.

Ceapa verde, medicamentul perfect: puternic detoxifiant, reglează glicemia, scade colesterolul şi întăreşte imunitatea

Ceapa verde este una dintre bucuriile primăverii şi unul dintre medicamentele oferite de natură. O poţi consuma fără limite: să o adaugi generos în salate, în mâncăruri şi ciorbe, pentru că îşi păstrează toate proprietăţile, chiar dacă este fiartă.

Ceapa verde este una dintre bucuriile primăverii şi unul dintre  medicamentele oferite de natură. O poţi consuma fără limite: să o adaugi generos în salate, în mâncăruri şi ciorbe, pentru că îşi păstrează toate proprietăţile, chiar dacă este fiartă.

Cura de ceapă verde are efect diuretic, depurativ, antialergic şi are capacitatea de a regla activitatea endocrină a organismului. În plus, ceapa verde reglează glicemia şi este recomandă diabeticilor în cure de lungă durată. Se mai poate spune că reglează eficient activitatea renală, mai ales dacă este asociată cu un consum mare de lichide. Ceapa verde este ideală şi pentru cei care au afecţiuni dermatologice, ca urmare a efectului detoxifiant puternic adus de cantitatea mare de sulf.

“Ceapa este un aliment foarte bogat în vitamina C, fibre, acid folic, vitamina B6 şi magneziu şi este săracă în grăsimi saturate, sodiu şi colesterol. Astfel, ceapa are valori nutritive perfecte pentru a scăpa de grăsimea în exces şi de colesterol şi în acelaşi timp vă ajută să aveţi o sănătate de fier. Ceapa mai are în compoziţie şi carbohidraţi, dar şi importante cantităţi de potasiu, calciu, fosfor, zinc, iod, cupru, vitamina A, E, C, complexul de vitamina B, precum şi substanţe cu proprietăţi antiseptic”, spune medicul Cătălin Luca.

Elimină sarea din corp

Ceapa este şi un diuretic ce favorizează eliminarea sodiului din organism şi are şi proprietatea de a calma tusea şi de a desfunda căile respiratorii. De asemenea, este bine cunoscut faptul că ceapa este un somnifer natural foarte bun, fără efecte secundare, care nu dă dependenţă de niciun fel, explică specialistul. Stările nervoase şi de agitaţie pot fi de asemenea calmate cu ajutorul unei cepe zdrobite, pe care să o ţinem la nas. Ceapa este considerată a fi cel mai puternic detoxifiant natural, deoarece curăţă organismul de toxinele din corp. Pentru a-şi păstra proprietăţile minunate pe care le-a primit de la natură, ceapa trebuie consumată în stare crudă, fie că vorbim de ceapă roşie, de ceapă albă sau de ceapă galbenă, sau chiar de ceapă verde. Ceapa are proprietatea de a micşora simţitor riscul dezvoltării unui cancer la plămâni.

Câteva beneficii ale consumului de ceapă:

Întăreşte sistemul imunitar: Conţine mulţi compuşi cu rol antioxidant, precum carotenii, vitaminele A, E, C şi antioxidantii quercetina, zeaxanthina, care cresc rezistenţa organismului în faţa microbilor, dar şi a radicalilor liberi, acei produşi toxici exogeni sau proveniţi din metabolism.

Antiinflamator: Quercetina, un antioxidant regăsit în ceapa verde, are proprietăţi antiinflamatorii şi antihistaminice. Aceasta face ca ceapa verde să fie benefică în toate bolile cronice şi în alergii, conform site-ului caplimpede.ro.

Tratează afecţiunile dermatologice: Acneea poate fi tratată cu ajutorul unei cure alimentare cu ceapă verde. Nutriţioniştii recomandă consumul de ceapă verde în combinaţie cu mărar şi ţelină, cel puţin o dată pe zi, timp de 15 zile, pentru rezultate remarcabile. Această combinaţie are un efect puternic în curăţarea pielii, de la interior spre exterior.

Previne cancerul: Efectul anticancerigen are legătură cu următoarele tipuri de cancer: colon, sân, ovar, prostată, plămâni. Rolul anticancerigen este atribuit antioxidanţilor şi compuşilor sulfurici, care inhibă dezvoltarea şi multiplicarea celulelor tumorale.

Scade colesterolul: Consumul de ceapă verde duce la creşterea colesterolului bun, cu efect antiaterosclerotic. Compuşii cu sulf se transformă în alicina, o substanţă care inhibă enzima hepatică necesară pentru sinteza de colesterol.

Pentru nas înfundat: Zdrobeşte ceapa verde şi umezeşte o bucată de bumbac cu sucul obţinut, apoi o pui peste nas. Dacă nu poţi dormi, pune un mănunchi de ceapă verde lângă perna ta, te va ajuta cu siguranţă.

Scade glicemia: Dacă glicemia ta a atins cote mult prea mari, atunci ar fi bine să consumi zilnic ceapă verde, în paralel cu tratamentul medicamentos. Ceapa verde este un aliment puternic hipoglicemic, are proprietăţi diuretice şi reglatoare endocrine.

Medicament natural: Bogată în vitamine şi minerale, tonifiantă şi gustoasă în acelaşi timp, ceapa verde creşte rezistenţa organismului la efort fizic şi intelectual, mult mai bine decât o ceaşcă de cafea.

Comanda ceapa verde alaturi de alte legume din shopul nostru Legume Pe Bune! Legume din gradina noastra direct la tine acasa!

Sursa: adevarul.ro